Would love to get myself numb.

Funny or not, when I got numb I actually could feel something. That something is numbness, and it felt so good and familiar. A catatonic state that made me feel artistic as fuck, a baseline of sweet sadness underneath my skin, pretty much tangible at that point and me looking into the horizon. Maybe it wasn’t even a horizon, maybe there was a quick succession of footsteps on the sidewalk, late at night after work, in the cold of the winter time.

I feel so distant from that place now, that time was a time I felt many many things at once, and most of them were sad, angry, hopeless, but also thrilling and intense. I  did enjoy every second of it though. In a way.

And every night l left work and went on dark lonely streets, looking to numb myself with the cold helping, I felt so many numb things. I cried many times walking, I got scared, I forgave people I have known, had imaginary talks, had daydreams, I realized I was not where I was supposed to be. I never am where I’m supposed to be, mainly because I do not know where that is, and I’m waiting for that place to hit me accidentally. This is why there are so many poor choices.

He made me draw things, and I never felt anything like it before. Also, there was no desire to make anything reality. I think I loved my imaginary infatuation at the time. Loved that dangerous life in my head that gave me visions and stopped my breath mid sentence.

He made me  cry on my ways on the dark streets. Made me cry with remembering how much he hurt me at the time, and how I felt empty a long while after. I feel the cycle has ended since I stopped smoking. But there are other pains to not feel right now.

He made me so angry and sad, and made me imagine so many monologues that never saw the light of day. I knew deep inside and on the surface that nothing would pass through that thick skull. And that was so hurtful, I wanted to explain and show myself, and all there was in return was disgust, anger, hatred, contempt. How can you love someone and show them so much contempt. How can one be so evil and destructive. I read somewhere that you get over a relationship when you forgive that person. I will never forgive you for what you have been, and for what you made me become. I hope some day I will desire less of the same thing that you did to me. Until then, I hope you remain stuck In your same glorified pattern until you finally destroy yourself.

I tried to see what’s under the hood, under the skin, to follow the path into darkness. Never got to the end of it, I need someone to do that with I think. Maybe then I shall find myself.

Reclame

Incordata

M-am trezit de dimineață și am realizat ca dacă stau sa fiu calma și sa ma relaxez și sa las mintea libera, imediat ma agit și ma contorsionez. Când ma trezesc îmi dau seama cum ma încordez imediat. So weird. Vreau și eu sa ma relaxez o data și nu știu cum sa make it better 😦

A poem I read someplace and liked

E iubire
Atunci când te agăți cu disperare și speranța
Ca cel de lângă este cel care va rezona.
Și ți-e frica fără plasa, iar închizând ochii,
Îți șoptești „am încredere”.
Și nu poți sa nu te gândești ca e divina, Aceasta nebunie,
Pentru ca nimic pământesc nu te poate transforma
Într-un orb nebun și visător, care sare cu buna Știința.

Și te întrebi apoi de ce, de cine aparțin aceste schimbări.
Ce poate face un salt sa merite sa nu afli ce se întâmplă după?
Adrenalina? Speranța?
Cel ce rezonează merita se pare acest salt.
Merita doar pentru ca el este promisiunea ca este cel ce rezonează,
și asta merita doar pentru ca el este cel care rezonează.

Horoscopul

Azi mi-am adus aminte primind un link de la un amic, de horoscop. Asa ca mi-am luat amuzant cartea cu ziua de nastere si am recitit. Si surpriza…nu stiu cum a fost data trecuta, dar de data asta am facut ochii mari si uimiti cand am terminat de citit. Pe scurt oddball looking for something.

Indragosteala

Foarte ironica trebusoara asta cu indragostitul. De ce? Pai pentru ca de obicei se intampla cand nu te astepti si de cine te astepti si mai putin.
Nu stiu cum functioneaza la alte persoane, dar din cate am observat indragosteala nu este sesizabila pana cand nu dispare. Pur si simplu. Cred ca ar trebui sa aiba un clopotel de gat. Serios. Ar trebui sa vorbim, sa strangem comitetul (sunt sigura ca sunt foarte multe persoane in acest comitet) si sa votam sa ii aplicam un clopotel sau orice alta modalitate de anunt. Un fel de sistem cum au cei de la Vodafone. „anuntati-ma cand trec de 100 de lei!” …”Anuntati-ma cand apare indragosteala!” Ceva cu piuitori, cu pasarele, cu alarme.
Nu? Eu zic ca ar fi super schema.
Nu de alta, dar daca iti dai seama cand nu trebuie ca a aparut si MAI ales pe nepusa masa…Se pot petrece tot felul de tampenii si evenimente neplacute. Si nu prea vrem noi asta. See it a mile away that’s what i mean. Adica, a da? Vine? Pai sa ne pregatim. Sa ne spalam pe dinti, sa indreptam spatele, sa tinem mainile la spate dupa ce in prealabil am verificat ca batistuta e curata.
Daca nu stim din timp si ratam momentul..atunci am dat de naiba. E exact ca in autobuz cand cineva iti arata ceva pe fereastra. Pana te uiti tu si casti gura zicand „Unde?” a trecut. Si vecinul se uita cu repros la tine, si tu te simti ingrozitor ca esti destul de mototol sa nu fi vazut faza.
Sau ca la fotbal. Zici ca e ok , si clipesti! Si ai ratat cel mai mare gol din tot meciul! Cum naiba sa nu te oftici. Din fericire la meciuri exista R. La indragosteala nici macar atata. Nu prea e corect. Ntz.

Egoismul – or how to not reveal true feelings

Egoist nu trebuie sa fie decat o singura data si ajunge.  Vei ramane egoist pentru multa vreme in mintea celorlalti.
Trebuie sa nu uit: niciodata, dar niciodata nu este bine sa spui ce simti, chiar daca stii sigur ca cel din fata ta simte la fel. Pentru ce sa recunosti ceva? Pentru ce sa le pui la vedere in vazul tututor? In momentul in care le-ai scos din buzunar  exista cele mai mari sanse ca oricine sa calce din gresala pe ele (mai mult sau mai putin din gresala) .

Ce pot sa zic…cand sunt acolo..si simti nevoia sa te razbuni…asa usor poti zice ups! N-am nimerit! Scuza-ma!

Niciodata, dar NICIODATA cineva nu poate sa simta ca  tine, si evident de obicei simte mai putin decat ar fi parut la prima vedere. Te urasc pentru chestia asta, pentru ca esti egoist, pentru ca preferi sa fi egoist in loc sa incerci si sa risti. Mai ales cand de fapt egoismul ti-a ramas, este neinteresant ce se poate intampla otherwise.